"Nu sânt atâţia ochi pe pământ câtă frumuseţe în jur"

           E lucru stiut ca plaiurile mioritice ofera privelisti de legenda, prin urmare, nu e de mirare ca Micleuseni imbogateste, cu prezenta lui, un mic coltisor de rai. Exista un sinonim pentru “paradis” si acesta este Micleuseni.Un sat in care timpul trece repede si, totodata, incet.  Un sat in care gasesti refugiul atunci cind cotidianul te streseaza si te impune sa-ti cauti alinare in ceva frumos si odihnitor. Daca sunteti in cautarea acestei relaxari, sunteti mereu bineveniti la Micleuseni un sat ce este pe deplina dreptate o provocare pentru relaxare!

      O bogatie a naturii, inzestrata cu cele mai frumoase dealuri impletite  cu stejari cu frunza deasa si arome de musetel , cu coline cu iarba verde , cu izvoare cu apa cristallina si rece, cu paduri pline de copaci de aur, livezi cu rod si ciripit de pasare .Dealuri pline cu roadele naturii şi rezultatul muncii în sudoare a ţăranilor, ravene cu pante abrupte şi încrestate de mâna naturii şi a timpului, pasari ce încânta auzul când privesti aceste frumuseţi.

           Daca esti iubitor de drumetii atunci ,Micleuseni e pentru tine , vei putea cutreera cararusele codrului des observind cu ochiul liber viata vietuitoarelor de acolo. Vei simti spiritul special a acestor locuri imediat ce ajunci in inima Codrilor.Unde aerul rece si proaspat  e asa tare si viu incat simti cum iti inunda intreaga fiinta. Totul te face sa spui ca paradisul nu e inca pierdut.                                                 
          Natura divină de aici face până şi casele zidite de mâna omului să pară o parte din ea.Si toate acestea se contopesc printr-o imbinare miraculoasa cu harnicia ,sufletul bun si ospitalitatea localnicilor.  

        In Micleuseni fiecare oaspete este primit cu o deosebita caldura. Gospodarul casei intotdeauna va gasi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina – cele mai alese bucate.Oaspetii sunt, de obicei, invitati in „Casa Mare”, o odaie traditionala in fiecare casa de la noi, unde se petrec toate sarbatorile.Nu in zadar se spune: vino aici oaspete si vei pleca prieten!

            Spaţiul în care se încadrează acest sat mic posedă o frumuseţe nemaîntâlnită, iar fiecare sezon al anului îşi are specificul. Fiece anotimp este fascinant in felul sau. Primavara este frumoasa prin copacii infloritori, vara – prin mirosul florilor de tei, toamna – prin Codrul multicolor si aroma sucului de poama. Iarna se poate de sezut la cuptorul cald, de admirat fulgii de zapada ce transforma Micleuseniul intr-un tinut de basm  si de ascultat povestile batrinilor. 

             Splendoarea și feieria peisajului natural, armonia desfășurării vieții rurale în contact direct cu tradițiile, varietatea arhitecturală locuințelor, originalitatea etnografică existentă în zonă, împreună cu voia bună a localnicilor  vă vor permite să rămîneți impresionați de timpul petrecut aici.Colinele întrețesute cu podgorii, dealuri impadurite şi lunci de un verde crud.Fiecare zi petrecuta la Micleuseni, a cărei existenta se deruleaza in strinsa legătură cu natura, se dovedeşte o experienţa fascinanta pentru fiecare. Ai putea sa ocolesti un asemenea loc?

       Micleuseni este satul meu.Este pamantul care m-a tinut in palme pana am iesit in lume, este leaganul in care am auzit cantecul dulce al limbii romane, pe care il repet pana in prezent, este farmitura de pamint in care se oglindesc locuri de o frumusete deosebita, locuri care cresc si in sufletul meu si pe care le iau oriunde in lume:dealuri si vai , coline si izvoare – perla naturala “Codrii”, calmul si bunatatea oamenilor, traditiile si obiceiurile care te lasa fermecat.

Asta e Micleuseni! Asta e Patria Mea!

Am o casa ca’n povesti, si aceea e Micleuseni!

Ce are omul sfînt pe lume?

O vatră unde s-a născut 

Doar pentru el – un simplu nume 

Un grai, un dor, nimic mai mult. 

Prin ce persistă fiecare - 

Căci totul este trecător? 

Prin fapta sa, prin satul care 

Rămîne şi-al urmaşilor.

Avem şi noi un loc în care 

Ne simţim mai fericiţi 

E satu-acesta ca o floare 

Ce-i pitoresc, frumos ca-n vis. 

Cîmpii mănoase ne-conjoară 

Iar înălţimile-albăstrii 

Ne dăruiesc în miez de vară 

Voisul tril de ciocîrlii. 

Sînt minunate-aceste locuri 

Şi eu, oriunde m-aş afla 

Voi fi cu inima şi gîndul 

La satul meu, la casa mea.

Daniela Tusa 

Folclor

Folclor

• Costumul si dansul popular

            Dansurile populare nu au voie sa  dispara, ele trebuie sa renasca, sa existe in inima fiecarui dintre noi.

       Parca uitate de cei mai multi tineri, dansurile populare ard in inimile bunicilor si strabunicilor "dependenti" de folclor.

       Pentru a nu pierde gustul si ritmul acestei comori, in incinta liceului ,s-au organizat orele de dans popular conduse de Sergiu Gutu ce sunt practicate si fregventate de copiii din localitate noastra si din satul Dolna. Cu totii mici si mari descopera din nou arta dansului popular. 

 Sau format doua grupuri de copii: grupa mare si grupa celor mici.O mica parte de copii din grupa mare au participat  in 2010 la  Festivalul din Tatarstan  de unde sau intors cu Locul II. Astfel, dam o mina de ajutor renasterii noastre culturale si cred eu, ca vom reusi prin acesti copii talentati!

    Un important loc ocupa vestimentatia dansului popular astfel, liceul a achizitionat 10 costume populare ,imbogatindu-si rafturile cu noi modele.

                   Pe timpuri nu era acceptată copierea motivelor ornamentale de pe costumul altei persoane şi nici înstrăinarea de la tradiţiile comunitare. Fiecare fată trebuia să-şi creeze propriul costum de sărbătoare, lăsînd pe el amprenta tradiţiilor locale şi viziunii sale estetice. Costumul trebuie să corespundă firii omului, să armonizeze cu ţinuta lui, cu culoarea ochilor şi a părului, vîrsta şi locul lui în societate.              
               Formandu-se astfel o infinita varietate a costumului popular.Costumul fiecăruia prezenta o valoare unicală şi irepetabilă. Pentru perioada trecutului aproape că nu găsim două costume identice, fiecare avînd unul sau cîteva costume, care se deosebeau de altele parţial prin desen şi culoare, proporţii. Acelaşi mod era şi pentru realizarea cămaşelor brodate ale bărbaţilor. Ei aveau cămaşe brodate de mame, bunici sau viitoarele mirese.

                 Costumul femeiesc, ca de obicei, se înfrumuseţează mai bogat de cît cel bărbătesc. Ornamentarea portului femeiesc dă dovadă de un remarcabil simţ al măsurii. Folosind trei culori fundamentale: alb, negru şi roşu, meşterii populari au creat o armonie originală.

Costumul popular moldovenesc  pentru femei include : catrinta , camasa, fusta, briul, nafrma, pieptarul, sumanul si desigur articole nelipsite femeie sunt podoabele.

La baza costumului barbatesc tradiţional sta camaşa alba din pinza de casa. Ea se poarta de asupra pantalonilor şi se incinge cu unul sau doua brie unul peste altul.

Costumul popular barbatesc contine:palarie, caciula, camasa, pantaloni, itari, opinci, briul.
               Astazi, in casele gospodinelor din Micleuseni , in safta se va gasi neaparat un costum popular sau un accesoriu din acesta (traista , broboada sau batista).

• Covorul si prosopul

         Nu ve-ti gasi casa in Micleuseni in care sa nu fie un covor moldovenesc , ve-ti descoperi o varietate bogata de ornamente si culori.
        Ornamentul covoarelor si a prosoapelor are o limba nevorbita ,laconică, dar înţeleasă. In pantele codrilor si uin satul Micleuseni  predomină un decor geometric.Cît priveşte conţinutul tematic al desenelor de pe covoare deosebim cîteva grupe mai frecvente: motivele vegetale , geometrice, reprezentarea omului, păsărilor. Din decorul vegetal relevăm  flori, muguri, frunze, ramuri, buchete, vazoane cu flori, pomul vieţii ş.a.


        Prosopul este elementul indispensabil ceremoniilor culturale (intimpinarea oaspetilor, nuntile, cununiile ) el pastrindu-si pina astazi importanta in viata cotidiana a localnicilor. Lucrat manual prosopul reprezinta un importan element decorativ in casele gospodinelor din Micleuseni coltul cu icoane  fiind  strajuit de un prosop.
         Pe timpuri numarul prosoapelor  ajungea pina la 200-250, de aici au si aparut asa numitele "nunti albe". Astazi numarul s-a micsorat semnificativ, insa el ramine a fi la fel de pretuit ca si in trecut.

• Muzica populara

Folclorul moldovenesc constituie una din mîndriile naţionale ale poporului moldovenesc. Muzica populară moldovenească prin mesajul ei trezeşte în suflet cele mai frumoase şi adînci trăiri. Nu putem rămîne indiferenţi faţă de aceea ce au creat strămoşii noştri, au creat cu sufletul şi stăruinţa proprie.     
La capitolul muzicii  populare localnicii din Micleuseni si in special tinerii au demonstrat toata maiestria lor avind numeroase realizari la concursurile raionale. Avem cu ce ne mindri ,  ansamblul de muzica populara compus din elevii liceului si condus de Nina Cernetchi au ocupat nenumarate locuri in concursurile raionale la fel si formatia "Colegii" condusa de Mihai Cernetchi ce odata intorcindu-se acasa niciodata nu vine cu miinile goale .

                                                                                               Formatia "Colegii"                    
    Nici o sarbatoare nu este lipsita de hora si de muzica populara.De asemenea satul are numerosi interpreti de muzica popuara care sunt prezenti la ceremoniile si sarbatorile satului si a localnicilor (nunti, cununii,hramul satului s.a.).  Necatind la invazia muzicii de peste hotare localnicii pretuiesc si pastreaza acele  comori muzicale lasate de stramosi.Suntem iubitori de muzica populara si adesea la masa de sarbatoare incepem a fredona melodiile dragi, satul cufundindu-se in chiote si cintece de veselie  Doina, cintecele de dor , veselie, bucurie reprezinta acea latura a sufletului nostru care nu inceteaza niciodata sa lumineze.

Institutii importante

Biserica

                Satul nu este mare, dar este iubitor de Dumnezeu. Avem tradiţiile noastre pe care le ţinem de la strămoşi.
                De la inceputul secolului XX biserica de lemn din satul Micleuseni isi incepepe activitatea alegindu-si ca hram minunata sarbatoare "Rusaliile" sau cum ii spun localnicii "Duminica mare".Biserica n-a fost închisă ca în alte părţi. In 1883 s-a pus piatra de temelie la biserica din piatra fiind finisata in 1887  rezistind până astăzi mai cu seamă datorită starostelui Vasile Ciuş (+1993) care timp de 44 ani a fost stâlpul acestei bisericii. Lumea nu-l va uita nici pe părintele Ioan Bocan care a slujit în anii prigoanei. De-a lungul istoriei biserica a vut numerosi slujitori printre care:Aserdesniuc Lucian, Imadei Serghei, Nagornea Ion, Ion Ciuntu, calugarul Chiprian s.a. Drept marturire bisericii din lemn sunt usile sunt usile iconastasului locul pristolului. In anul 2007 in Micleuseni a sosit noul parinte Ion Aga care a inceput lucrarile de restaurare a bisericii.Astfel s-a reuşit renovarea bisericii în exterior, s-au schimbat uşile şi ferestrele şi s-a amenajat curtea bisericii.
Descriere succintă 
Biserica de piatră a satului Micleuşeni are plan cruciform, cu absida estică de plan dreptunghiular. Un tambur orb octogonal cu o mică cupolă în formă de bulb încununează spaţiul naosului locaşului. Clopotniţa bisericii, cu trei caturi, este de asemenea încununată de un acoperiş piramidal şi de o cupolă în formă de bulb. Ea este cu mult mai înaltă decât cupola de deasupra naosului. Ferestrele bisericii sunt izolate şi au profiluri semicirculare.
Tehnici de construcţie
Piatră tencuită, cărămidă
Semnificaţie patrimonială
Locală, Artistică

Liceu Teoretic "Ion Creanga"

In anul 1897 a avut loc  inaugurarea primii scoli in Micleuseni avind ca prfesor pina in 1898 pe Nichita Vaicovschi .apoi la 10 octobrie 1899 

invatatoare la scoala a fost numita Vera Cisea din Dolna.La 1900 - Spiridon Naftulinov.In anul 1910 scoala numara 50 de elevi ,astfel luindu-se decizia de a aloca o suma de bani constructia noii cladiri a scolii.Dupa un timp numarul copiilor crescind au fost alocate iarasi resurse finaciare ,cladirea scolii fiind  iar schimbata.In cele din urma scoala numara aproximativ 300-400 de elevi in 2005  astfel in 2006 s-a reconstruit un bloc scoala mutindu-se in el.Tot in acelasi an scoala devine Liceul Teoretic "Ion Creanga".Astazi liceul numara 450 de elevi ,ei obtinind numeroase reusite la olimpiadele raionale la fel si la concursurile extrascolare.

Azilul de batrini

        In anul 2004  centrului medical trece intr-o noua cladire. Cladirea veche, mai apoi prin aprobarea conducerii este transformata in azil de batrini.Incepindu-si activitatea in acelasi an azilul adaposteste astazi 25 de batrini. Batriunii in incinta azilului pot beneficia de asistenta medicala (centrul medical aflindu-se peste drum) ,pot practica numeroase mestesuguri crosetarea, impletitul.Deasemenea azilul  este inconjurat de verdeata avind o gradina plina cu detoate, ingrijita insasi de batrinii din incinta azilului.Azilul de batrini este condus de Ursu Maria care are si cea mai mare responsabilitate .

Centrul de Sanatate

          In centrul de sanatate din satul Micleuseni activeaza un remarcabil personal medical, anume competenta si sirguita lor pastreaza populatia satului sanatoasa.

Primariea

          Primarul actual din Micleuseni este Ion Dima ,deasemenea au activat in functie de primar si Cius Leonid

Casa de Cultura

          In incita casei de cultura au loc numeroase festivitati artistice.

Agricultura in zona

Apicultura
     
          Mierea dulce si gustoasa atrage tot mai multi sateni sa practice apicultura. Insemnatatea mierii in medicina si de asemenea  in cosmetica a facut ca aceasta indeletnicire sa se pastreze de-a lungul anilor ,secretele ei transmitindu-se de la o generatie la alta.Numerosi localnici practica aceasta indeletnicire, printre care:Cernetchi Vasile ,Ciolacu Victor, Savici Vasile s.a.
Adeseori multi dintre gospodari isi procura numai 2-3 stupi ,2-3 familii de albine pentru a avea acest produs pe masa de zi cu zi.
De Sfintului Vasile obiceiul vechi spune ii indeamna pe crestini sa guste din nectarul mieri si din castraveti astfel,fiece localnic procura un borcan de miere autehnic si castraveti savurind din plin gustul lor.

Livezile

    Suntem un sat imbelsugat cu de toate ,avem livezi de prune,meri,nuci .
    In luna august tot satul e prin livada ,cu totii merg la strins prune mai apoi cind vintul rece isi face sintita prezenta   localnicii iarasi se reunesc la strinsul de mere.In ultimii ani pe pantele dealurilor au mai aparut doua livezi tinere de prune  si acest lucru se datoreaza domnului Ciolacul Victor care  este si proprietarul livezii, deasemenea avem si o livada cum am zice batrina sadita inca de buneii nostri ce ne bucura in fiece an cu roade deosebite.
        In livezile de mere ve-ti intilni o varietate larga de specii si un curcubeu de culori.

                                                                                                                                                                 
         Miezul de nuca este apreciat pe piata, iar noi Micleusenenii am avut marele noroc de a mosteni de la generatia apusa niste livezi de nuci de o frumusete si bogatie rara.Nucile verzi  sunt folosite de gospodine la prepararea  unei gustoase dulceate  ce  pe timp de iarna ne va ajuta  sa scapam de gripa rautacioasa. Nici nu reusesc nucile a se coace bine ca copii deja incep a le culege de pe ramurile copacilor pentru a savura din bunaciunea de miez la fel de adorat  de adulti. Pe la inceputul lunii augus ve-ti intilni minute negre de la nuci.Si iata ajung si nucile a se coace, localniciii incep a se ivi prin livezile pline de roada amplasate pe drumurile din imprejurimile satului.
       
                                                                                                                                                             
                                                                                                                                       


Lanurile noastre
       Fiind un sat de gospodari si gospodine  dealurile ,vaile si colinele satului nostru sunt impletite in lanuri verzi si bogate de toate culturile . Numai ce nu gasesti la noi: floarea-soarelui ,griu, orz, porumb, mazare acestea sunt doar o mica parte din culturile cultivate la Micleuseni.
      La fel satenii nostri se ocupa si cu legumicultura aceasta sfera dezvoltindu-se  in ultimii ani ,de exemplu ,dom. Cocarcea care se ocupa de mai multi ani cu legumicultura anul acesta si-a extins  plantatiile de varza, rosii si castraveti construind inca o sera.
      Deoarece se spune ca un om in viata sa trebuie sa sadeasca un pom ,sa sape o fintina si sa construiaca o casa in fice gospodarie a localnicilor  neaparat ve-ti gasi numerosi pomi fructiferi :ciresi, visini, nuci, piersici,caisi.

Viticultura

        Oare cine nu cunoaste gustul dulce-amarui al vinului moldovenesc?!Nu exita gospodar in Micleuseni ce o data cu venirea toamne sa nu prepare macar un strop de vin, asa ca la carte.O data cu venirea toamnei podgoriile sunt impletite de oamenii ce vin de-asi culege roada mult asteptata . Forfota incetineste abia atunci cind  toti strugurii sunt culesi si transportati pe la casele gospodarilor si iata anume atunci gospodarul casei isi incepe vraja. Strugurii sunt dati prin zdrobitoarea de lemn ce se pastreaza cu sfintenie si este transmisa de la tata la fiu apoi sunt  lasati sa fermenteze intr-un butoi de stejar ,dupa urmeaza teascul ,vinul este scurs si mutat in al butoi la fel din stejar cei v-a pastra aroma si culoarea vie pe intregul an.
        La fel gospodinele casei vor prepara compoturi si gemuri din strugurii dulgi cu bobite mari  si gustoase .
        In ultimii ani plantatiile de vie in deosebi soirile de masa cum ar fi :Moldova ,Cardinal  au cunoscut o dezvoltare treptata numerosi localnici plantind terenuri noi cu vie. Triboi Mihai, Pavel Cius, Siritanu Alesansru, Victor si Sidor Bahnari sunt doar o mica parte din cei care au plantat vie.Deasemenea soiurile de vin sunt la fel de solicitate ve-tiintilni numeroase soiri precum : Feteasca alba, Feteasca neagra,Aligote, Fraga.
        In Micleuseni orice oaspete va fi intimpinat cu un pahar de vin bun alb sau rosu ,orice sarbatoare va avea in capul mesei un ulcior de vin ,iar copii vor servi din compoturile dulci si struguri de poama.

Mestesugurile populare

Mestesugurile populare
       
           Micleuseniul este un adevarat leagan al culturii populare romanesti, in care de-a lungul timpului, talentul, frumusetea spirituala si harnicia localnicilor au dat nastere la numeroase obiceiuri, traditii si mestesuguri care dainuie si astazi. Dintre cele mai cunoscute care sunt practicate si pina acum  putem enumera:  
Arta prelucrarii lemnului - In Micleuseni existata o adevarata “civilizatie a lemnului”. Din cele mai vechi timpuri mesterii populari datorita sursei nesecate de materie prima, “padurea”, au reusit sa confectioneze numeroase obiecte necesare traiului de zi cu zi. Lemnarii din Micleuseni au o varietate larga de obiecte din lemn, ei mesterind  mobilier traditional , usi , geamuri, poloboace, stupi de albine si multe altele.
Arhitectura caselor de lemn – adevarate capodobere ale arhitecturii populare sunt casele batranesti care cu timpul au ramas putine , insa merita vazute.
Impletirea panerelor, cosurilor - aceasta indeletnicire mai este inca practicata in localitate de catre batrini care pastreaza viu acest mestesug transmitind noiii generatii  tainele breslei.

Impletirea maturilor -  de asemenea este practicata de catre generatia virsnica care face  sa ramina viu acest mestesug stravechi.

Artele plastice
             In incinta liceului  isi desfasoara activitatea cercul de arte plastice care reuneste copiii talentati, dornici de pictura si arta. Astfel, copiii ,ajutati de  Jurja Ludmila, realireaza adevarate opere de arta ,care sunt expuse in numeroasele expozitii realizate in cadrul liceului si de asemenea la hramul satului.De asemenea  cercul de crosetare  condus de Ludmila Haritonovna isi are lucrarile prezente la aceste expozitii  .

                Aga Iulia tablou realizat pe sticla                     Expozitia realizata in cadrul liceului cu ocazia "Martisorului"                                                                                         

          Deasemenea ,satul se mindreste cu iconograful ( pictor de icoane ) care activeaza in incinta bisericii  Muntenu Simion un om cu un suflet bun si cu o rabdare de fier.


 






                       
                      


 

Aurul "Cetatuiei"

Aurul "Cetatuiei" 

     Aproximativ cu 400 de ani in urma, la poalele codrilor ,era amplasata o mica cetate a turcilor.Invaziile turcilor nu lasa pe nimeni neatins. Cu timpul bastinasii sau rasculat si turcii au fost izgoniti din acele tinuturi ,iar cetatea ,ruinata si distrusa. Plecind ,turcii au ingropat in pantele dealului aurul ce-l agonisise jefuind si pradind boierii din apropiere . Pina acum nimeni nu poate gasi aurul lasat de turci. Oficialitatile turcesti cer permisiunea de la statul nostru pentru a petrece aici expeditii si de a gasi aurul cu ajutorul hartilor care sau pastrat inca de pe acele timpuri  ,insa autoritatile nu le permit acest lucru . Unii sateni chiar  incercind singuri, cu fortele proprii  sa gaseasca aurul, insa  aceasta enigma  nu a fost destramata nici pina in ziua de azi .
    Astazi , pe locul cetatii au crescut arbori , codrul inghitind ruinele ramase de la fosta cetate, insa, insasi denumirea acelui loc, data de localnici, iveste la lumina trecutul acelei palme de pamind, ei numid-o "la cetatuie".
    Deasemenea pe virful dealului noi,generatia tinara, am gasit o stea ,ce a fost sapata de buneii nostri in pamint si s-a pastrat pina acum. Aceasta stea era locul in jurul careia clasele liceale ,dupa balul de absolvire, faceau un rug mare asteptind sa  intilneasca zorii, adica noul inceput de viata. Si da un loc mai frumos cu o panorama mai minunata cred ca nici nu se putea gasi . De pe culmea dealului poti vedea satucul nostru  in intreaga sa splendoare.Un loc formidabil pentru un nou inceput.

Cimitirul de Onoare romanesc

Cimitirul de Onoare romanesc
       Conform documentelor arhivistice, cimitirul eroilor din localitatea Micleuşeni a luat fiinţă pe data de 17 iulie 1941, fiind situat la intrarea din partea de est a satului.A fost amenajat pe o suprafaţă de 936 m2,in care şi-au găsit locul de veci 223 militari români, aparţinând regimentelor 63 artilerie şi 67 infanterie la fel aici se gasesc si germani ,rusi si moldoveni.Toţi aceşti eroi au căzut în luptele de pe Valea Dolnei, din data de 8 iulie 1941. Mormintele sunt marcate printr-un bloc de piatră inscripţionat cu următorul ext: „Aici sunt înhumaţi ostaşii armatei române căzuţi în vara anului 1941. Veşnică fie-le pomenirea“ si printr-o rastignire.
      Cimitirul a fost renovat in 2008 prin sustinerea financiara al proiectului de   oficialitatile romane.Acest proiect a fost  implementarea cu succes iar cimitirul arată astăzi aşa:

 In fiece an se organizeaza cite un moment de pomenire a eroilor, cimitirul fiind impinzit de flori si copii ce vin pentru a-si arata respectul fata de eroii de razboi . Slujba de pomenire de care este insotit evenimentul se efectueaza de catre un preot roman si cei de la noi din sat deasemenea la eveniment participa si numerosi oaspeti romani .