Traditii si Obiceiuri
„Păstrător de legi şi datini“, cum spune poetul, ţăranul a apărat cu sfinţenie obiceiurile din vechime.Insa din an in an interesul oamenilor s-a indepartat de obiceiurile folclorice. Aici la noi ,in Micleuseni ,obiceiurile si traditiile sunt respectate ,pastrate cu sfintenie , dovadă e mulţimea de obiceiuri si traditii, poate nicăieri mai frumoase ca aici, în Micleuseni. Toate acestea ma fac sa simt sentimentul sfint si plapind, dulce si induiosator de a ma simti
ACASA.
ACASA.
Sarbatori sunt multe si variate,dar in Micleuseni ele sunt altfel, sunt deosebite as zice eu ,deorece contin acea farmitura din trecut de care ne-am indragostit in copilarie. La ele poate participa oricine. Voi incerca sa va prezint o mica parte din ele.
Sfintele Paşti reprezintă cea mai importantă sărbătoare din viaţa creştinilor, prin miracolul şi minunea cea mare a Învierii lui Iisus Hristos, cu atît mai mult cu cît ea aparţine primăverii - anotimpul înnoirii, al renaşterii naturii, al purificării sufleteşti şi al înseninării spirituale. Este momentul în care întreaga familie, cu mic, cu mare, participă la pregătirile tradiţionale ce includ mesele festive, în meniul cărora se afla la loc de cozonacul, pasca si ouăle roşii.
Ritualul deja împămîntenit al vopsitului ouălor roşii este unul din prilejurile de reuniune a celor dragi, cînd se lasă deoparte grijile cotidiene şi gîndurile se îndreaptă spre fapte bune, bucurii şi impliniri.
O legendă ne spune că, după răstignire, în noaptea de sîmbătă spre duminică, Pilat, invitat la un ospăţ dat în cinstea lui de mai-marii evreilor, îngindurat şi îndurat ţinea un ou în mîină. Tocmai în acel moment, un centurion năvăli în sală, strigînd înspăimîntat: "Hristos a înviat!". Sceptic Pilat a replicat: "O să învie, cînd se va înroşi oul acesta". Şi oul s-a înroşit pe dată. Minunea l-a facut pe roman să scape oul din mîna. De atunci a rămas obiceiul ciocnirii ouălor rosii. Mai glăsuieşte legenda că, în dimineaţa Duminicii după înviere o frumoasă copilă, cu poala plină de oua, mergea catre piata din Ierusalim pentru a le vinde. Întilnindu-se pe drum cu un tînăr evreu de viţă nobilă, impresionat de vestea pe care o aflase, îi spune, în loc de bună ziua, " Hristos a inviat !". De atunci a ramas obiceiul ca oamenii să se salute la înviere cu aceste vorbe. La "Înviere" vin majoritatea, si tineri, si părinţi şi bunei. Ascultă rugăciunea, şi la miezul nopţii, îşi spun fiecăruia "Hristos a înviat!". Fiecare are grijă să aducă lumînarea cu luminiţa sfîntă acasă, şi apoi pregătesc coşul cu cozonac, ouă roşii, vin pentru a fi sfinţită în zori.
Dimineaţa, membrii familiei se adună la masă, pentru a servi cozonac sfinţit, pentru a ciocni ouă, pentru a servi un pahar de vin. De pe masa de Paşte, cozonacul şi pasca cu brînză nu trebuie să lipsească pentru că doar aşa sărbătoarea pascală poate fi savurată pînă la capăt. Prăjiturile de Paşti sunt gustate atît de cei mici, cît şi de adulţi, fiecare bucurîndu-se de gustul lor.
Dragobetele sarbatoarea tineretii si a iubirii!
Sarbatoarea "Dragobetelor" este una dintre cele mai iubite . Este ziua lui Dragobete, fecior chipes si puternic, ce ne aduce iubirea in casa si in suflet.Prilej de bucurie si bunastare, Dragobetele reprezinta una dintre cele mai frumoase obiceiuri stravechi ale localnicilor si intregului popor roman. Va prezint un mic material din tot ceea ce se petrece la noi de "Dragobete":
Anul Nou-datina si obicei
Anul Nou-datina si obicei
Aceasta sarbatoare semnifica trecerea in noul an ,fiind si ziua de praznuire a Sfantului Vasile Cel Mare.La noi in sat mult asteptata sarbatoare este marcata de plugusor ,colinde,buhai si jocurile mimice cu masti de animale capra , ursul sau personaje taranesti, pacala si tindala. Cete de urători împînzesc satul pentru a vesti venirea noului an, pe stil vechi.Micleuseniul răsună de «buhai» şi de sunetul biciului. cum coboară seara Plugul cel Mare, un plug adevărat, tras de boi şi cu buhai, cu flacai chipesi si voinici ,ureaza casele cu fete bune de maritat .Flăcăii sunt primiţi în case, cinstiţi cum se cuvine de gospodari, iar fetele le daruiesc cite un colac pe care l-au copt in ajun. O veche traditie spune ca in seara de Anul Nou fetele isi pot ghici ursitul, astfel fieare fata sta in fata oglinzii si-si vrajeste ursitul.Aceasta seara e plina de feerie si fericire, toti sunt bucurosi noului inceput de an.Micleuseniul fiind un sat cu oameni gospodari, aceste tradiţii frumoase mai rămîn valabile şi astăzi.
Urmariti citeva segvente din sarbatoarea noastra:
Urmariti citeva segvente din sarbatoarea noastra:
Martisorul-soarele primaverii
Acesta stravechea sarbatoare simbolizeaza sosirea primaverii. Legenda spune ca in prima zi a lunii martie, frumoasa Primavara a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, de sub zapada răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.
La noi acest obiceiul de a darui celor dragi martisore se trage inca din antichitate cind fete si baieti fara deosebire, primeau de la parinti in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui, un martisor. De acesta boierii agatau o moneda de argint sau de aur,iar taranii se limitau doar la firele alb si rosu ele se purtau legatu la mana, prinse la piept sau la gat.
Mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât.Astfel la inceputul lunii aprilie majoritatea pomilor din sat sunt impodobiti cu martisoare care si care mai frumose. Satul nostru se mindreste cu indeletnicirea numeroaselor gospodine de a creea unele dintre cele mai frumoase martisore . In incinta liceului in fice an se organizeaza concursul :"Cel mai frumos martisor".Astfel elevii creind adevarate opere de arta.Omagiul adus primaverii, spectacolul ce este organizat de catre elevi,scenete dedicate babei Odochia sunt numai o particica din ceea ce fasineaza in fiece an publicul. Va prezint o mica parte din acesta sarbatoare :
Rusaliile - haramul satului Micleuseni
An de an,la Micleuseni are loc o dubla sarbatoare. Duminica Mare ,cum e numita la noi, e o sarbatoare crestina importanta, praznuita duminica, la 50 de zile dupa Pasti si care comemoreaza coborarea Sfantului Duh asupra ucenicilor lui Hristos. Pentru locuitorii satului Micleuseni aceasta sarbatoare are o semnificatie aparte deoarece in aceasta zi este serbat hramul satului.Din start ve-ti rămine plăcut surprinsi cind ve-ti vedea frumuseţea cu care s-au pregătit de acestă sărbătoare localnicii şi fără ca sa va explice cineva – ve-ti înţelege că la Micleuseni e sărbătoare.
Dupa traditia, pastrata din mosi-stramosi, lumea bastinasii pregateste toate cele necesare pentru Hram. Aduna flori de corovatic care vor fi aşternute în toată casa, iar afară au atârnat ramuri de tei şi cine nu a reuşit să aducă tei va pune ramuri de nuc. Aceasta zi se incepe , de obicei, cu mersul la sfinta biserica unde are loc o slujba deosebita . Apoi localnicii se indreapta spre stadionul satului unde neaparat are loc un meci de fotbal, dupa, urmeaza competitiile sportive, intrecerea la fuga cistigatorul primind ca premiu un iepuras. Apoi vine lupta la trinta pentru berbec, toti baietii, mari si mici, se inscriu in competitie .Cistigatorul celor mici primeste ca premiu un cucosel, iar cel mai barv si voinic flacau isi primeste berbecul.
In această zi specială pe linga competitiile sportive se organizează, tradiţional,si o serie de manifestări culturale: expozitii in aer liber, demostratii artistice.Expozitiile sunt de-a dreptul impresionante, avem cu ce ne mindri, obiecte executate manual de o frumusete rara, apoi acele desebite picturi realizate in diferite tehnici (pe sticla , pastel, goasa). Vocile satului debuteaza pe scena ,iar hora traditionala nu intirzie sa apara. Fete si baieti tinindu-se de mina danseaza traditionalele dansuri moldovenesti invatate de la strabunei, iar tinerii de la cercul de dans popular ne arata adevarata maiestie a dansului din piciorelele lor iesind scintei, iar fata fiind invaluita numai de zimbet .Muzica nu incetind sa cinte pina in zori.
Această sărbătoare a devenit importantă prin felul cum oamenii o tratează, fiecare familie respectîndu-şi obiceiurile şi tradiţiile.In această zi, micleusenenii au pregătit mese cu bucate gustoase, au adus ulcioare cu vin nou, au deschis larg porţile şi au aşteptat oaspeţi.Oaspetii au fost întîmpinaţi cu veselia şi energia jocului din centrul satului. Dorim să ne mîndrim mereu cu satul nostru şi dorim ca locuitorii mereu să-şi păstreze tradiţiile, să-şi păstreze farmecul cu care îi adună pe fraţi, rude şi pe toţi cei dragi.
Urmariti citeva segvente din acesta sarbatoare speciala.
Acesta stravechea sarbatoare simbolizeaza sosirea primaverii. Legenda spune ca in prima zi a lunii martie, frumoasa Primavara a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, de sub zapada răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.
Mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât.Astfel la inceputul lunii aprilie majoritatea pomilor din sat sunt impodobiti cu martisoare care si care mai frumose. Satul nostru se mindreste cu indeletnicirea numeroaselor gospodine de a creea unele dintre cele mai frumoase martisore . In incinta liceului in fice an se organizeaza concursul :"Cel mai frumos martisor".Astfel elevii creind adevarate opere de arta.Omagiul adus primaverii, spectacolul ce este organizat de catre elevi,scenete dedicate babei Odochia sunt numai o particica din ceea ce fasineaza in fiece an publicul. Va prezint o mica parte din acesta sarbatoare :Rusaliile - haramul satului Micleuseni
An de an,la Micleuseni are loc o dubla sarbatoare. Duminica Mare ,cum e numita la noi, e o sarbatoare crestina importanta, praznuita duminica, la 50 de zile dupa Pasti si care comemoreaza coborarea Sfantului Duh asupra ucenicilor lui Hristos. Pentru locuitorii satului Micleuseni aceasta sarbatoare are o semnificatie aparte deoarece in aceasta zi este serbat hramul satului.Din start ve-ti rămine plăcut surprinsi cind ve-ti vedea frumuseţea cu care s-au pregătit de acestă sărbătoare localnicii şi fără ca sa va explice cineva – ve-ti înţelege că la Micleuseni e sărbătoare. Dupa traditia, pastrata din mosi-stramosi, lumea bastinasii pregateste toate cele necesare pentru Hram. Aduna flori de corovatic care vor fi aşternute în toată casa, iar afară au atârnat ramuri de tei şi cine nu a reuşit să aducă tei va pune ramuri de nuc. Aceasta zi se incepe , de obicei, cu mersul la sfinta biserica unde are loc o slujba deosebita . Apoi localnicii se indreapta spre stadionul satului unde neaparat are loc un meci de fotbal, dupa, urmeaza competitiile sportive, intrecerea la fuga cistigatorul primind ca premiu un iepuras. Apoi vine lupta la trinta pentru berbec, toti baietii, mari si mici, se inscriu in competitie .Cistigatorul celor mici primeste ca premiu un cucosel, iar cel mai barv si voinic flacau isi primeste berbecul.
In această zi specială pe linga competitiile sportive se organizează, tradiţional,si o serie de manifestări culturale: expozitii in aer liber, demostratii artistice.Expozitiile sunt de-a dreptul impresionante, avem cu ce ne mindri, obiecte executate manual de o frumusete rara, apoi acele desebite picturi realizate in diferite tehnici (pe sticla , pastel, goasa). Vocile satului debuteaza pe scena ,iar hora traditionala nu intirzie sa apara. Fete si baieti tinindu-se de mina danseaza traditionalele dansuri moldovenesti invatate de la strabunei, iar tinerii de la cercul de dans popular ne arata adevarata maiestie a dansului din piciorelele lor iesind scintei, iar fata fiind invaluita numai de zimbet .Muzica nu incetind sa cinte pina in zori.
Această sărbătoare a devenit importantă prin felul cum oamenii o tratează, fiecare familie respectîndu-şi obiceiurile şi tradiţiile.In această zi, micleusenenii au pregătit mese cu bucate gustoase, au adus ulcioare cu vin nou, au deschis larg porţile şi au aşteptat oaspeţi.Oaspetii au fost întîmpinaţi cu veselia şi energia jocului din centrul satului. Dorim să ne mîndrim mereu cu satul nostru şi dorim ca locuitorii mereu să-şi păstreze tradiţiile, să-şi păstreze farmecul cu care îi adună pe fraţi, rude şi pe toţi cei dragi.
Urmariti citeva segvente din acesta sarbatoare speciala.
